Energia hidroelectrică este și va fi în viitorul previzibil o piatră de temelie a strategiei de energie regenerabilă a României. În 2022, nouă proiecte hidroelectrice majore au fost desemnate ca fiind importante la nivel național, contribuind împreună la o creștere de aproximativ 10% la capacitatea hidroelectrică instalată actuală a României de 6.600 MW. Supervizate de Hidroelectrica S.A., aceste inițiative vizează extinderea infrastructurii de energie regenerabilă, aliniindu-se în același timp cu standardele de mediu și de rezistență la schimbările climatice. Două proiecte remarcabile în cadrul acestei transformări sunt dezvoltările Răstolița și Cerna Belareca, ambele prezentând o viabilitate economică puternică, cu randamente proiectate susținute de analize detaliate cost-beneficiu și condiții favorabile de piață energetică.
Proiectul Răstolița Inițiat pentru prima dată în 1989 în regiunea Mureș, barajul Răstolița își propune să genereze energie hidroelectrică și să furnizeze apă. Deși amânat din cauza tranziției politice și economice a României, proiectul a fost reluat și se apropie de finalizare – cu centrala la 99% și corpul barajului la 92%. Proiectul, conceput inițial într-o perioadă în care preocupările legate de mediu erau mai puțin accentuate, a necesitat îmbunătățiri ecologice prin modificări adaptive. Acestea s-au concentrat pe aporturile secundare ale bazinelor hidrografice adiacente și pe conservarea habitatelor critice, în special pentru specii precum peștele taimen. În plus, au fost integrate scheme hidroelectrice ascunse, inclusiv o centrală hidroelectrică mică de 2 MW, pentru a compensa pierderile de energie asociate cu asigurarea unor debite ecologice mai mari. Drept urmare, producția anuală planificată inițial de 70,7 GWh a fost revizuită la 62 GWh. Această reducere a generării de energie contribuie semnificativ la atenuarea impactului asupra mediului al întregului schemă, contribuind la un rezultat mai sustenabil și mai echilibrat.
Proiectul Cerna Belareca Situat în bazinul hidrografic al Banatului și început în 1981, acest sistem pe două niveluri include barajul și centrala hidroelectrică Herculane operaționale și secțiunea Belareca parțial completată (Baraj și Conductă). Proiectul, dezvoltat având în vedere conștientizarea de mediu mai recentă, încorporează o serie de măsuri ecologice avansate. Acestea includ adaptări la cerințele impuse privind debitul ecologic, care au dus la o reducere a potențialului de generare a energiei. Pentru a compensa aceste pierderi, o mică hidrocentrală de 1,5 MW a fost integrată în sistem, ajutând la recuperarea unei părți din producția redusă, menținând în același timp respectarea reglementărilor ecologice. O inovație cheie aplicată aici ca și concept este încorporarea unui sistem reversibil de stocare prin pompare, care contribuie cu încă 17,5 GWh/an. Producția de energie ajustată este de aproximativ 61 GWh/an în total, dar cu un rol diferențial mai important ca rezervă a rețelei, cu capacitatea PSP adăugată.
Adaptare și conformitate cu reglementările de mediu Ambele proiecte au suferit reproiectări semnificative pentru a se alinia la standardele ecologice ale UE, inclusiv sisteme îmbunătățite de migrație a peștilor, fluxuri ecologice restructurate și amprente de mediu minimizate. Aceste adaptări echilibrează obiectivele operaționale cu imperativele de conservare.
Implicarea publicului și a părților interesate de mediu Deși ambele proiecte se bucură de un larg sprijin guvernamental și al comunității locale, unele ONG-uri și-au exprimat preocupările ecologice. Ca răspuns, Hidroelectrica a implementat mai multe modificări de proiectare eco-sensibile. Această abordare colaborativă ajută la reconcilierea dezvoltării energetice cu conservarea biodiversității. Aquaproiect, în colaborare cu Hidroelectrica în calitate de beneficiar, a efectuat o analiză cuprinzătoare care servește drept bază pentru stabilirea viabilității ambelor proiecte. Această analiză este esențială nu numai pentru obținerea autorizațiilor legale necesare, ci și pentru ghidarea modernizării tehnice a schemelor hidroenergetice vechi. Aceste proiecte istorice, concepute inițial de generațiile anterioare în cadrul unor cadre de reglementare și abordări inginerești extrem de diferite, au necesitat o reevaluare substanțială pentru a se alinia la standardele de mediu actuale, cerințele legislative și așteptările tehnologice.
Articol original scris de Bogdan Badea și Cătălin V. Popescu în Jurnalul Internațional despre Hydropower și Baraje, 2025, Volumul 32, Numărul 1, disponibil la: https://www.hydropower-dams.com/