| Prezenta declarație reprezintă o poziție comună a reprezentanților instituțiilor semnatare, urmare a dialogului deschis între sectorul public, cel privat și mediul academic din cadrul Forumului Tehnic organizat în data de 5 martie 2026 la Universitatea Tehnică de Construcții București, cu tema: „Tendințe actuale de proiectare în ingineria apelor Construcții hidrotehnice – prezent și viitor” |
Concluzii/ Recomandări principale
| 1. Susținem necesitatea aducerii la zi a urmăririi comportării construcțiilor hidrotehnice, folosind cele mai bune practici la nivel internațional și avansul tehnologic disponibil astăzi. Vârsta medie a barajelor din România este de 48 de ani, adică la finalul vieții normale de funcționare. În acest context, este imperativ să se acorde importanța necesară studiilor UCC, folosirii celor mai bune tehnologii disponibile și specialiștilor cu experiență, astfel încât administratorii barajelor să poată avea la dispoziție cele mai bune date, în timp util, pentru a lua decizii informate privind exploatarea în siguranță. 2. Susținem necesitatea acordării unei atenții sporite planificării unei investiții, cu o bugetare corectă a resurselor necesare (timp și buget pentru concepție/proiectare), care să permită o analiză completă a soluțiilor tehnice, asigurând punerea în aplicare a variantei optime, ținând cont de întreaga durată de viață a investiției. În condițiile în care costurile de exploatare și întreținere ale unei investiții, pe durata de viață a acesteia (30–60 de ani), reprezintă cea mai mare parte din bugetul prezent și viitor necesar obiectivului, este important de realizat că cea mai semnificativă parte a economiilor poate fi adusă printr-o abordare tehnică eficientă a activităților de întreținere și exploatare. România are unul dintre cele mai joase praguri minime ale prețurilor de proiectare în comparație cu alte țări europene. Totodată, conceptul „Value engineering” demonstrează faptul că economia de resurse în etapele inițiale ale proiectului (studii, concepție, proiectare) duce, de cele mai multe ori, la creșterea costurilor ulterioare ale investiției, în timp ce resurse corect bugetate pentru etapele inițiale ale proiectului și respectarea termenelor de avizare duc, de cele mai multe ori, la reducerea costurilor de construcție și exploatare ale unei investiții. 3. Pentru asigurarea calității proiectelor, criteriul de atribuire al achizițiilor publice pentru servicii intelectuale trebuie să fie bazat pe criteriul „calitate-preț”, cu excluderea posibilității de a atribui exclusiv în baza prețului celui mai scăzut. Calitatea proiectelor este direct proporțională cu permiterea calității activităților și a echipelor implicate. S-a atras atenția asupra evaluării identice a mai multor oferte din punct de vedere calitativ (de exemplu, toate primind 100% pentru criteriul tehnic), abordare care conduce indirect la atribuirea proiectelor exclusiv în baza celui mai mic preț, aspect nepermis de Legea achizițiilor publice în România și, totodată, împotriva interesului autorităților contractante de a asigura calitatea în proiectele derulate. 4. Fiecare decizie luată de reprezentanții sectorului public definește și impactează, într-o anumită măsură, sănătatea industriei hidro din România, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. În contextul în care industria de proiectare din România în domeniul ingineriei hidro activează cca 80% pe proiecte din sectorul public, fiecare decizie a reprezentanților sectorului public (de la achiziții, la contractare, la abordarea folosită în derularea contractelor, respectul reciproc al părților, recunoașterea oferită specialiștilor, motivația noii generații de ingineri, urmărirea intereselor de finalizare cu bine a proiectelor etc.) influențează în mod direct ecosistemul industriei hidro din România. Ținând cont de acest aspect, susținem ca prim obiectiv implementarea cu bine a proiectelor, cu focus pe finalizarea lucrărilor, primul stadiu în care comunitățile din România încep să beneficieze de proiectele de investiții. Cu acest obiectiv principal, pentru un ecosistem viitor sănătos în industria hidro din România, sectorul public, sectorul privat și mediul academic trebuie să împărtășească o viziune comună. 5. Sugestii concrete pentru deținători ai construcțiilor hidrotehnice: – Notele conceptuale trebuie să exprime nevoia Autorității contractante, fără a indica soluții tehnice sau bugete nerealiste, permițând specialiștilor, viitori ofertanți, posibilitatea de a veni cu cele mai bune soluții, fără a îngrădi creativitatea și inovarea. Notele conceptuale pot fi dezvoltate și de către sectorul privat, în baza unor contracte cu acest obiectiv; – Reducerea timpilor de aprobare a investițiilor, prin comasarea CTE-urilor la nivel local și central pentru investiții ce depășesc un prag minim (de exemplu, proiecte > 500.000 EUR); – Susținem îndepărtarea de la abordarea „pompieristică”. Focusul trebuie să fie pe planificare timpurie, siguranța construcțiilor, prevenție și o viziune urmată la nivel de plan de acțiune anual; – În întreținere și exploatare, rațiunile tehnice trebuie să fie prioritare celor interpretabile scriptic. Lucrările intră în mentenanță (întreținere și exploatare) imediat după recepția la terminarea lucrărilor. După recepția finală, de regulă, expiră și perioada de garanție. – Proiectele de reziliență climatică trebuie să integreze și focusul pe cauzele și efectele secetei, subiect insuficient abordat în prezent;În condițiile avansului tehnologic actual, se impune necesitatea actualizării Normativului de urmărire a comportării construcțiilor (UCC); – Se impune analizarea posibilității de recunoaștere a unor grade de autorizare pentru potențiali prestatori de servicii/lucrări ce țin de siguranța în exploatare a construcțiilor hidrotehnice; – Proiectele strategice se impun a fi integrate și coordonate la nivel interministerial, pentru prioritizarea acestora pentru țară; – Proiectele analizate la nivel bazinal/sub-bazinal au, de cele mai multe ori, unele probleme cauzate de situații ce țin de entități diferite de cea care promovează proiectul (de exemplu: eroziuni/sedimente etc.). Se impune o comunicare și coordonare interinstituțională a acestor tipuri de lucrări, alături de impuneri în legislație pentru combaterea eroziunii solului, astfel încât lucrările de combatere a eroziunii solului să completeze amenajarea integrală a bazinelor hidrografice și nu amenajări parțiale care nu își produc efectele scontate; – Se propune modificarea legislației în sensul în care aceasta să permită introducerea de lucrări în patrimoniul propriu, chiar dacă acestea au fost realizate în cadrul programelor de întreținere, altfel spus, propuneri legislative care să permită constituirea de mijloace fixe provenite atât din investiții, cât și din activitatea de întreținere și exploatare; – Pentru eficientizarea timpilor de achiziții a unor servicii redundante sau de înaltă specializare, se propune analizarea oportunității unor acorduri cadru cu prestatori pre-selectați / pre-aprobați, acorduri-cadru ce pot deveni un instrument pentru Beneficiari de urgentare a procesului de achiziție pentru proiecte necesare deja bugetate, ce pot fi imediat contractate și demarate. |
[1] Depatament Situatii de Urgenta Administrația Națională Apele Române
[2] Federația Europeană a Asociațiilor de Inginerie și Consultanță (www.efcanet.org)
[3] Universitatea Tehnică de Construcții București